Am pierdut atât soțul, cât și sora într-un singur moment…

merge bine.

Mi-am reluat cariera. Am învățat să fiu singură. Am adunat oameni noi în jurul meu, care nu știau nimic despre sora mea, despre vocea ei sau despre râsul ei.

Însă au existat pierderi pe care nimeni nu le observa.

Sărbători mai lipsite de bucurie. Întâlniri de familie mai rigide. Părinți prinși între două fiice care nu mai împărtășeau aceeași realitate.

Sora mea a încercat să mă contacteze la început. Mesaje. Scrisori. Apeluri târzii, lăsate pe robot. Le-am ignorat pe toate.

Adevărul era frica. Frica de momentul în care